După doi ani de criză cumplită, 2011 poate fi considerat anul în care piaţa construcţiilor a început din nou să crească, iar la acest avans şi-au adus o contribuţie semnificativă 35 dintre cei mai mari 50 de jucători din piaţa de profil, companii care au avut anul trecut un rulaj cumulat de 4,7 miliarde de euro, adică aproape jumătate din piaţă, potrivit unei analize a revistei Business Construct. Bilanţurile acestor constructori, producători de materiale de construcţii şi vopsele sau reţele de vânzare şi distribuţie confirmă estimările că piaţa construcţiilor a intrat pe „verde” anul trecut şi arată cine s-a poziţionat mai bine pentru viitorul val de creştere a pieţei.
Deşi nu a fost un an spectaculos pentru jucătorii din piaţa construcţiilor, 2011 a adus, pentru prima oară de la intrarea în criză, un uşor reviriment pentru cea mai mare parte din companiile care activează în acest sector, estimat la circa 9-10 miliarde de euro. Chiar şi aşa, marjele de profit au scăzut, iar lupta a continuat să se dea mai mult pe preţ şi cotă de piaţă.
Marii constructori, producători de ciment, dar şi o parte din reţelele de bricolaj, au fost anul trecut printre „câştigătorii” acestui domeniu, pe o piaţă în care proiectele private nu-şi mai găsesc locul şi nici finanţările necesare, iar infrastructura a devenit „vedeta” construcţiilor anul trecut, când au fost începute lucrări pe câteva sute de kilometri de autostrăzi, drumuri naţionale şi căi ferate, cu o valoare cumulată de câteva miliarde de euro.
În altă ordine de idei, producătorii de materiale de construcţii, precum adezivi, profiluri metalice sau plăci ceramice au căutat clienţi din zona proiectelor de renovări de case şi apartamente, în contextul în care construcţiile noi rămân în continuare doar un vis frumos şi îndepărtat pentru cea mai mare parte a românilor.
Deşi 2012 ar fi trebuit să aducă pentru jucătorii din construcţii o perioadă de efervescenţă, având în vedere că este un an electoral, iar la începutul anului era prognozat un avans al economiei mai consistent decât în 2011, momentan creşterile nu au fost foarte vizibile. Sau, cel puţin, dacă au existat, au fost şterse de problemele de pe plan politic din ultimele două luni, care s-au răsfrânt de altfel asupra întregii economii româneşti. Revenind însă la anul 2011, cel care pentru mai bine de jumătate dintre jucătorii de pe piaţa construcţiilor a fost unul de uşoară revenire, Business Construct a realizat o radiografie a companiilor care activează în acest domeniu şi a rezultatelor pe care acestea le-au obţinut anul trecut, dar şi a perspectivelor care există pentru anul 2012.
An bun pentru constructorii români
Reluarea proiectelor de infrastructură şi-a pus amprenta în special asupra constructorilor autohtoni, care au reuşit, în cea mai mare parte a cazurilor, să-şi majoreze businessul anul trecut.
Cele mai mari zece companii de construcţii au avut anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, echivalentul a circa 15% din întreaga piaţă a construcţiilor. Cel mai mare constructor în 2011 după cifra de afaceri a fost Hidroconstrucţia, companie controlată de management şi asociaţia salariaţilor.
Colosul din construcţii, care îşi are originile în Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice, înfiinţată în 1961, a avut anul trecut venituri de 236 de milioane de euro, în creştere cu aproape 2% în euro faţă de anul anterior. Hidroconstrucţia, care este de altfel unul dintre cei mai mari angajatori români, cu circa 6.500 de salariaţi, a reuşit astfel să-şi păstreze şi anul trecut poziţia de lider în topul constructorilor care activează pe piaţa locală.
Cu toate acestea, omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu poate fi considerat liderul incontestabil al constructorilor din România, având în vedere că deţine doi dintre cei mai mari jucători de pe piaţa construcţiilor, Spedition UMB şi Tehnostrade, companii ce au avut în 2011 afaceri cumulate de peste 320 de milioane de euro. Cifrele de afaceri ale celor doi constructori sunt în creştere faţă de anul 2010, iar profitul a scăzut în cazul Spedition UMB şi a crescut în cazul Tehnostrade.
Dorinel Umbrărescu a avut în ultimii ani marje de profit considerabile, care au depăşit pragul de 20-25%.
„Tradiţia” nu a fost încălcată, astfel că şi anul trecut companiile lui Umbrărescu au rămas cele mai profitabile din rândul constructorilor: 68 de milioane de euro a fost profitul cumulat al Spedition UMB şi Tehnostrade.\
Revenind însă la topul constructorilor, următorul loc în ierarhia companiilor cu acţionariat românesc este ocupat de Tehnologica Radion, companie controlată de Theodor Berna, cu afaceri de aproximativ 138 milioane de euro în 2011, în uşoară scădere faţă de anul anterior.
În top apare şi constructorul Romstrade, firmă din Giurgiu controlată de Nelu Iordache, care mai deţine, printre altele, şi compania aeriană low-cost Blue Air. Romstrade a finalizat anul 2011 cu o cifră de afaceri de circa 127 milioane de euro, iar profitul a scăzut cu peste 60% faţă de anul anterior, la nici 3 milioane de euro. Cu toate acestea, Romstrade şi-a bugetat pentru anul 2012 o creştere de 140% a businessului, până la aproape 290 milioane de euro.
Analizând constructorii cu acţionariat străin prezenţi în topul celor mai mari 10 companii de profil ce activează pe piaţa locală, austriecii de la Strabag conduc detaşat, cu afaceri consolidate de circa 206 milioane de euro, în creştere cu aproape un sfert faţă de anul anterior.
Compania avea în portofoliu la începutul acestui an proiecte de construcţii cu o valoare cumulată de circa 500 de milioane de euro, dintre care 70% lucrări cu statul şi restul de 30% cu clienţi privaţi.
Printre proiectele la care austriecii de la Strabag lucrează se numără autostrăzile Deva-Orăştie şi Orăştie-Sibiu.
Şi italienii de la Astaldi, care au construit, printre altele, pasajul Basarab şi autostrada Cernavodă-Medgidia, sunt prezenţi în top cu afaceri de circa 150 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor Business Construct pe baza sumelor pe care această companie le-a încasat anul trecut de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Spaniolii de la FCC Construcción, care de asemenea au lucrat la pasajul Basarab şi la autostrada Arad-Timişoara, figurează în topul celor mai mari constructori locali pe poziţia 9, cu un business de 120 de milioane de euro, în timp ce austriecii de la Alpine ocupă poziţia imediat următoare, cu afaceri consolidate de aproape 104 milioane de euro. Alpine a construit în ultimii ani, printre altele, unul dintre cele mai mari proiecte de birouri din România, Petrom City, iar acum lucrează la un lot de 16,7 kilometri din autostrada Nădlac-Arad, dar şi la modernizarea căii ferate Sighişoara-Aţel.
Doar patru români în topul producţiei
Business Construct a analizat şi primii 20 de jucători din industria de producţie a materialelor de construcţii, o piaţă în care anul trecut au fost înregistrate afaceri de 1,2 miliarde de euro, în creştere cu circa 6% faţă de anul anterior. Cimentiştii şi-au păstrat şi în 2011 primele trei poziţii ale podiumului, având afaceri cumulate de aproape 600 de milioane de euro, în timp ce profiturile nete s-au ridicat la peste 90 de milioane de euro.
Cea mai mare parte a jucătorilor de pe piaţa materialelor de construcţii sunt subsidiare locale ale unor mari grupuri internaţionale, doar patru nume de antreprenori români fiind prezente în topul realizat de Business Construct: Marcel Bărbuţ prin AdePlast, Ioan Ţiţeiu prin Arcon, Ion şi Niculae Duşu prin Celco şi Daniel Guzu prin Duraziv.
Una dintre companiile cu cele mai importante ritmuri de creştere ale cifrei de afaceri anul trecut a fost Duraziv, care şi-a majorat businessul cu aproape o treime, la 18 milioane de euro. Cum a reuşit compania, care activează în domeniul adezivilor, al profilurilor metalice şi al vopselelor, să îşi crească veniturile atât de puternic anul trecut?
„Atenţia spre nevoia clientului a fost secretul nostru anul trecut. Ca şi context, piaţa de adezivi (produs care a generat circa o treime din vânzările Duraziv în 2011 – n. red.) nu a crescut anul trecut. Am mai luat şi din cota de piaţă a concurenţilor”, spune Guzu. Duraziv şi-a planificat pentru anul acesta o creştere a cifrei de afaceri până la peste 20 de milioane de euro, iar omul de afaceri spune că deocamdată compania se află în grafic cu vânzările, în ciuda problemelor politice din această vară, care s-au răsfrânt şi asupra economiei locale.
„Scandalul politic bineînţeles că afectează pe toată lumea, sperăm să fie mai bine şi să se ia măsuri în acest sens. Deocamdată suntem în grafic cu vânzările în prima jumătate a anului”, afirmă antreprenorul care s-a afirmat în piaţa construcţiilor prin brandul de vopsele Guzu Chim, vândut către fondul de investiţii Oresa.
