Model olandez pentru terminalul de gaze naturale lichefiate de la Galati
O sursă de inspiraţie pentru terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) ce ar urma să fie construit la Galaţi este terminalul GNL realizat în portul Rotterdam, unul dintre cele mai mari din lume de acest fel, o investiţie care s-a ridicat la peste un miliard de euro, acoperind inclusiv activităţi de import-export de gaze lichefiate.
După cum v-am informat deja în paginile ziarului „Viaţa liberă”, până una, alta, ambiţiile Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi sunt de a demara un proiect de dimensiuni mai mici, cu posibilitatea de extindere pe viitor a capacităţilor de stocare şi operare. În calcul se ia o investiţie de aproximativ 17,4 milioane de euro, într-un terminal GNL cu o capacitate de 4.000 de metri cubi, având ca amplasament o suprafaţă de 2,01 ha din Parcul Industrial.
APDM Galaţi este interesat de acest proiect şi din cauză că, în conformitate cu regulamentele europene aplicabile porturilor din reţeaua centrală de transport TEN-T, printre care se numără şi Galaţiul, acestea ar trebui să fie dotate până în 2025 cu puncte de alimentare cu gaze naturale lichefiate. Ideea ar fi ca, pe reţeaua TEN-T, cel puţin, să fie oferite toate facilităţile necesare navelor maritime sau fluviale cu propulsie GNL, un combustibil mai ieftin şi mai puţin poluant. Un terminal de gaze naturale are, însă, o bătaie mai lungă. Şi dincolo de folosirea gazelor naturale drept combustibil, s-ar diversifica şi sursele de alimentare cu gaze naturale sau multiplica posibilităţile de valorificare a unor zăcăminte locale mai mici, în beneficiul economiei regionale. De exemplu, potenţiali beneficiari ai terminalul de gaze naturale lichefiate ar putea fi combinatul ArcelorMittal Galaţi, Şantierul Naval Damen sau companiile care ar urma să se dezvolte în Parcul Industrial sau Zona Liberă.
Proiectul terminalul de gaze naturale lichefiate, dată fiind importanţa acestuia pe termen lung, a fost inclus şi în Planul Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi. Scenariul de lucru presupune realizarea unui terminal utilizând tehnologia de depozitare SPT (rezervoare semipresurizate), investiţie etapizată – după cum am arătat – cu capacitatea de 4.000 metri cubi, urmând ca în etapa a doua, în funcţie de dezvoltarea pieţei în regiune, capacitatea maximă a terminalul să ajungă la 8.000 de metri cubi. Ca dotări, terminalul GNL ar urma să cuprindă infrastructura portuară (dană încărcare/descărcare, cu ponton plutitor echipat cu braţe de încărcare din/în nave şi barje fluviale şi maritime), instalaţii de depozitare, echipamente de procesare GNL, terminal de încărcare GNL pe rutier, cu posibilitatea de extindere în viitor şi pe feroviar şi, desigur, echipamente de siguranţă şi securitate.
În ceea ce-i priveşte pe transportatori, Navrom este una dintre companiile interesate de folosirea GNL, fiind deja realizate o serie de studii tehnice care au condus inclusiv la ideea realizării unor noi tipuri de navă, care să folosească acest tip de combustibil.
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, studiului de prefezabilitate şi conceptul tehnic al terminalul GNL de la Galaţi a fost realizate de APDM Galaţi, în cadru unui program mai amplu, ce vizează dezvoltarea utilizării GNL pe coridorul Rin-Main-Dunăre, gestionat de un Consorţiu internaţional, din care fac parte 33 organizaţii din 12 state membre. Consorţiul este coordonat de Pro Danube Management GmBH (Austria), cu ajutorul Administraţiei Portului Rotterdam şi beneficiază inclusiv de serviciile unui grup de sprijin format din aproximativ 80 de companii private.
Chiar dacă necesarul de finanţare este unul destul de mare, atragerea inclusiv a unor potenţiali investitori privaţi în terminalul GNL de la Galaţi ar putea fi stimulată de faptul că genul acesta de proiecte beneficiază de o finanţare consistentă din fondurile europene, cu cote de finanţare nerabursabilă cuprinse între 50 şi 80 la sută, în funcţie de instrumentul de finanţare accesat. De altfel, terminale asemănătoare cu cel de la Galaţi sunt în curs de realizare la Ruse şi Antwerp, proiecte de anvergură mai mare sau mai mică fiind în curs de realizare şi în alte porturi din ţări precum Olanda, Germania sau Austria.