De la un lant de 12 magazine la doua si apoi niciunul.
Pe 3 martie Piritex, unul dintre cei mai mari importatori si distribuitori de materiale pentru amenajari interioare, a intrat in procedura de faliment. Dupa aceasta data s-au putut depune cereri de recuperare a banilor si de catre creditorii ale caror posibile creante s-au format in perioada de observatie, adica de la 20 ianuarie 2012 pana pe 3 februarie 2014. Asta si ca urmare a faptului ca planul de reorganizare propus de Casa de Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al companiei, nu a fost votat de creditori.
Vom trece in revista in cele ce urmeaza punctele mai importante ale parcursului Piritex, datoriile din tabelul definitiv al creantelor, dar si vanzarile din patrimoniul companiei, de la intrarea in insolventa si pana in prezent.
Intrarea in insolventa. Cat castiga Casa de Insolventa Transilvania?
Printr-o cerere formulata in ianuarie 2012, SC Piritex SA a solicitat a fi supus procedurii generale de insolventa manifestandu-si intentia de a-si lichida averea, Tribunalul Prahova admitand cererea. In comitetul creditorilor au fost desemnati urmatorii: Unicredit Leasing Corporation IFN, Unicredit Tiriac Bank, Alpha Bank, Banca Millennium, Banca Comerciala si tot atunci a avut loc desemnarea creditorului Unicredit Leasing Corporation IFN ca presedinte al comitetului creditorilor. Casa de Insolventa Transilvania a fost aleasa drept administrator judiciar, cu un onorariu lunar de 2.000 de euro plus TVA plus 6% din sumele efectiv distribuite creditorilor plus TVA.
Cat au de recuperat?
Pana la intocmirea tabelului definitiv al creditorilor, dar si dupa, au existat mai multe contestatii, precum si companii care au depus cererile prea tarziu, pierzand astfel dreptul de a recupera anumite sume de bani. Printre acestea s-au numarat Prog Invest SRL Focsani, Interfloor System, Eximon dar si ANAF. Totalul creantelor asupra Piritex se apropie de 160 de milioane de lei, iar in tabel figureaza 71 de creditori. Ii vom numi aici pe cativa dintre cei mai mari, ca sume de recuperat.
Unicredit Tiriac Bank are de recuperat peste 25 de milioane de lei (15,83% din total), creanta garantata. Alpha Bank are de recuperat 19,2 milioane de lei (12% din total), insa creanta e chirografara (cu sanse mai reduse de a fi recuperata decat cele garantate). In continuare la rand sunt Banca Millennium (16 milioane de lei, chirografara), tot Alpha Bank, cu o creanta mai mica decat cea de mai sus, dar garantata (14,6 milioane de lei), SC NBG Leasing IFN (13 milioane de lei), BCR cu 10,3 milioane de lei, Unicredit Leasing Corporation IFN cu opt milioane de lei si multi altii.
L-am lasat intentionat la urma pe fostul gestionar al businessului, omul de afaceri Petrica Usurelu, care figureaza la randul sau in tabelul definitiv cu o creanta chirografara de 14,33 milioane de lei.
Petrica Usurelu, proprietarul distribuitorului de materiale de amenajari interioare Piritex Sursa foto
Bunurile companiei
In 28 septembrie 2012, cu votul a trei membri ai Comitetului din totalul celor cinci s-a aprobat ca evaluarea bunurilor din patrimoniul Piritex sa fie efectuata de CS Invest Consulting SRL pentru onorariul de 10.000 euro plus TVA/luna. Asta dupa ce inca din luna mai administratorul judiciar a inceput demersurile pentru inventarierea tuturor bunurilor din patrimoniul societatii. In prima instanta a fost finalizata inventarierea stocurilor de marfa si alte active circulante.
La momentul demararii inventarului, stocul scriptic al stocurilor era de 38,6 milioane de lei. La acel moment, toate stocurile Piritex se regaseau in trei locuri, respectiv in cele doua magazine deschise, in Bucuresti km 0, pe bulevardul Corneliu Coposu nr. 2, complex agroindustrial Unirea 2 si pe Ploiesti Vest – Ploiesti, str. Libertatii nr. 4. La acestea se adauga depozitul din Ploiesti, str. Piramidei nr. 2, jud. Prahova.
Toate bunurile din depozitul situat in Ploiesti, str. Piramidei nr. 2, jud. Prahova au fost inventariate.
Valoarea de piata a patrimoniului Piritex, evaluat de CS Invest Consulting, a fost estimata la circa 7,7 milioane de euro, iar in cazul unei vanzari fortate la 5,37 milioane de euro. In ipoteza vanzarii fortate a stocurilor, valoarea totala a acestora a fost estimata la 4,2 milioane de euro.
In perioada insolventei, administratorul judiciar a incercat sa valorifice anumite bunuri pentru a plati din datoriile companiei. Nu s-a reusit mereu acest lucru, uneori din cauza opozitiei creditorilor legate de pretul prea mic, alteori din lipsa cumparatorilor. Au existat insa si situatii “fericite”. Vom da cateva exemple in care s-a reusit vanzarea anumitor imobile si pretul de vanzare al acestora. In 31 iulie, un spatiu comercial al Piritex din Ploiesti din Piata Eroilor nr. 3, aflat in garantia Millennium Bank a fost vandut cu 170.000 de euro. Din acestia, Millennium Bank a incasat in jur de 675.000 de lei, iar 55.000 de lei a incasat CITR.
In 10 septembrie 2013, comitetul creditorilor a aprobat vanzarea cu amanuntul si angro a stocurilor de marfa.
Tot cam in aceeasi perioada s-au vandut un teren si constructii din localitatea Barcanesti cu 1,2 milioane de euro. Si in cazul acestei vanzari, ca si in alte cazuri, s-a vandut prin negociere directa cu un singur ofertant. Vanzarea s-a facut in 14 noiembrie 2013. Din banii incasati, cheltuielile au fost de circa 390.000 de lei, din care 366.000 de lei a incasat Casa de Insolventa Transilvania.
In perioada de raportare noiembrie 2013 – 7 ianuarie 2014 a administratorului judiciar, notabil a fost mai ales faptul ca s-a reusit vanzarea unui teren cu constructie din localitatea Bucov cu suma de 180.000 de euro exclusiv TVA, suma care a fost de altfel pretul minim stabilit pentru valorificare prin negociere directa. De altfel, si pentru aceasta vanzare s-a prezentat cu oferta un singur cumparator. Din aceasta suma, lasand la o parte cheltuielile, 730.000 de lei au fost trimisi catre Alpha Bank. Asta pentru ca terenul respectiv a fost in patrimoniul Piritex, dar in garantia Alpha Bank.
Cu acest proces de vanzare s-au cheltuit, in sume aproximative, 75.000 de lei. Din acestia, peste 57.000 de lei a incasat Casa de Insolventa Transilvania.
Tot in aceasta perioada, planul de reorganizare propus de CITR nu a fost votat de creditori, fapt care a accelerat drumul companiei inspre faliment.
Si-a pierdut „activele” de vanzari si rand pe rand si magazinele
De la deschiderea procedurii de insolventa compania si-a redus foarte mult activitatea, aceasta concentrandu-se pe doua magazine, unul in Ploiesti si altul in Bucuresti, si pe depozitul de marfuri din Ploiesti. Astfel, activitatea desfasurata a adus venituri foarte reduse, care nu au putut acoperi cheltuielile efectuate. In cursul anului 2012 debitoarea a inregistrat o permanenta reducere, de la o luna la alta, a veniturilor obtinute din desfasurarea activitatii principale, respectiv comertul cu ridicata si cu amanuntul de pardoseli si alte materiale de constructii. Astfel, daca in luna ianuarie a anului 2012 cifra de afaceri era de 470 mii lei, veniturile au scazut treptat, cifra de afaceri ajungand in luna iulie din acelasi an la 121 mii lei. Principalele cauze ale acestei diminuari a cifrei de afaceri au fost: reducerea numarului de agenti de vanzari, a caror activitate acopera canalul de distributie, de la 17 la finele anului 2011 la 3 la finele lunii mai 2012. Rezultatul a fost ca aceia care au ramas nu au mai putut acoperi decat o mica parte a teritoriului national. Diminuarea drastica a numarului agentilor de vanzari s-a facut prin demisia acestora, urmata de angajarea acestora la concurentii companiei si atragerea clientilor Piritex de aceste firme concurente.
A fost redus numarul de depozite regionale, a caror activitate acoperea ambele canale de vanzare, de la patru depozite (situate in Bacau, Dej, Lugoj si Ploiesti) la finele anului 2011 la un depozit (situat in Ploiesti) la finele lunii mai 2012.
De asemenea, a fost redus numarul de magazine, de la 12 (situate in Alba Iulia, Braila, Brasov, Bucuresti, Constanta, Galati, Hunedoara, Piatra-Neamt, Pitesti, Ploiesti, Suceava si Targu-Jiu) la finele anului 2011 la doar doua (in Bucuresti si Ploiesti) la finele lunii mai 2012.
Asta deoarece cea mai mare parte a acestora generau pierderi. Ca urmare a pierderilor continue rezultate din activitatea curenta, s-a luat decizia reducerii costurilor operationale pana la nivelul minim si restrangerea semnificativa a activitatii societatii pana la limita de conservare a patrimoniului. In acest sens, deoarece compania nu mai dispune de personal de vanzari care sa contribuie la dezvoltarea canalelor de desfacere, s-a procedat la inchiderea ultimelor doua magazine care mai desfasoara activitate, intrucat si acestea aveau pierderi.
