Arhitectul Vlad Gaivoronschi, asociat în biroul Andreescu & Gaivoronschi, responsabil de proiectul anunţat de NEPI şi omul de afaceri Ovidiu Şandor, explică, pentru ZIUA de CLUJ, conceptul din spatele ansamblului de afaceri care va lua locul fostei fabrici Tricotaje Someşul de pe Bd. 21 Decembrie
Cum arată conceptul gândit pentru complexul de birouri de la Cluj?
L-aş defini prin cuvintele orăşel în oraş. Mergem pe idea unui ţesut urban, a unui solid, orizontal în loc de înalt, străbătut de o arteră pietonală interioară, cu două curţi atrium ce sunt decupate în acest „masiv”. Alte cuvinte care ar putea defini conceptul sunt acelea de „porţi succesive”; atât către bulevard cât şi către canal, două porţi la scară urbană invită înăuntru. Această opţiune este întărită de caracterul public al parterului, cu excepţia celor trei holuri de acces la birouri. Avem în vedere spaţii destinate comerţului şi serviciilor: bănci, cafenele, terase. Încă din prima etapă urmărim realizarea unui restaurant de tip cantină care să deservească ansamblul, a unui mic centru de conferinţe şi a unui magazin alimentar de proximitate de circa 600 mp. Birourile de la nivelurile 1-5 şi parţial penthouse vor satisface cerinţe de flexibilitate, luminozitate, confort termic, acustic, aer proaspăt etc. specifice clasei A. Vom realiza un ansamblu de clădiri verzi, cu un sistem de „building management”.
Aşteptăm volume de sticlă şi oţel ?
Şi da, şi nu. Pentru birouri avem nevoie de lumină naturală din plin, dar totodată aceasta trebuie să fie filtrată. Va fi deci sticlă, dar nu vrem nici o imagine ieftină şi nici o lipsă de confort interior. Dimpotrivă, dorim o atmosferă plăcută, umană, chiar surprinzătoare pe alocuri, creativă; nu vor lipsi materialele naturale, piatra, lemnul, verdeaţa şi pânzele de apă.
În ce masură este conceptul similar cu proiectul CBC (complex de biroruri realizat pentru acelaşi dezvoltator, n. red.) de la Timişoara?
Există destule similarităţi. Conceptul CBC s-a dovedit unul de succes. Printre performanţele clădirilor de la Timişoara amintesc: un grad ridicat de ocupare a spaţiilor (cu contracte semnate chiar şi pentru spaţii ce încă nu au fost date în folosinţă), o funcţionare economicoasă a clădirilor, urbanitate şi caracter, capacitate de regenerare a întregii zone (Piaţa 700 din Timişoara). În nici un caz nu va fi vorba de copy-paste, ci de o interpretare a conceptului şi o acomodare a lui la situaţia particulară din Cluj. A interpreta într-un mod creativ spiritul locului la Cluj este unul dintre scopurile urmărite de proiectul nostru.
Se pot da câteva indicii privind felul în care va arăta complexul de birouri?
Ne dorim în mod deosebit să putem contribui la regenerarea întregii zone. Vom propune reamenajări ale zonelor verzi de pe latura vestică a sitului, sperăm să putem realiza spaţii care să anime noul pol de afaceri ce va fi creat din oraş. Suntem atenţi la relaţia cu bulevardul, realizând în retragere o mică piaţă urbană ce va dialoga pe diagonală cu cea care va apărea vizavi, în faţa Centrului Cultural. Propunem astfel o gradare a spaţiului public către miezul ansamblului, către zonele semipublice, dar nu uităm de viitorul preconizat pentru Canalul Morii şi ţinem cont de legătura pietonală cu viitorul parcurs, de-a lungul cheiului său. Întregul ansamblu este menţinut la un regim de înălţime ponderat cu cinci etaje, nivel retras şi nivel tehnic. Ansamblul permite etapizarea în trei faze de execuţie; există o anumită repetabilitate a soluţiilor adoptate, cu şase nuclee destinate spaţiilor de circulaţie şi de serviciu grupate la trei holuri de recepţie (două câte două). Pe de o parte, la scară urbană vom avea de a face cu un masiv decupat, iar faţadele cu materialitatea lor vor fi definitorii din punct de vedere iconic; pe de altă parte spaţiile urbane din interiorul ansamblului care vor cântări în definirea atmosferei generale vor fi cele două atriumuri înverzite şi cu pânze de apă şi cele trei „străzi acoperite” înalte ce vor integra piese de artă la scară urbană, amintind de vechiile ganguri clujene pline de viaţă din centrul istoric. Nu în ultimul rând, nivelul etajului retras va permite o terasă generoasă unde sperăm să apară funcţiuni publice de tip restaurant, de unde vor fi posibile vederi generoase mai ales către centrul istoric. Către Canalul Morii se va oferi, de asemenea, o faţadă importantă de tip „poartă”.
Moştenirea locului se va regăsi în noul proiect? Reprezentanţii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice atrăgeau atenţia că fosta fabrica de tutun/tricotaje, demolată (înainte de achiziţia NEPI, Ovidiu Şandor), a fost o clădire industrială reprezentativă pentru perioada ei, chiar dacă nu a mai apucat sa prindă o clasificare în lista de monumente istorice.
Din păcate, nu cunoaştem decât aproximativ ce a fost demolat de către proprietarii anteriori. Ne-am interesat asupra acestui subiect şi am aflat că a existat o construcţie industrială tipică, masivă, cu soclu de piatră şi clincher galben. Dacă la Timişoara logiile exterioare şi mezaninul general au fost prilejuri pentru un riflaj de ceramică de culoare cărămizie, textură specifică oraşelor bănăţene de câmpie, la Cluj considerăm că piatra şi masivitatea sunt o temă. De asemenea, reluarea riflajului ceramic, dar de o culoare deschisă, ar putea fi un subiect de luat în seamă. În prezent evaluăm variante în acest sens. În rest, tema curţilor şi a străzilor de tip gang în mod cert reinterpretează spiritul locului.
În ce fel se regăsesc în munca la proiect cerinţele beneficiarului ca imobilul proiectat să primească o certificare oficială internaţională de clădire verde?
Beneficiarul va angaja un consultant pe această problematică cu care noi vom colabora şi vom adapta proiectul în consecinţă. Avem experienţa din Timişoara şi considerăm că atât din acest punct de vedere ecologic, cât şi în general, proiectul de la Cluj va fi un pas înainte, va deveni deopotrivă un reper integrat armonic în oraş şi un exemplu de clădire inteligentă. Parametrii ecologici merg mână în mână cu cei economici, iar interesul beneficiarului în a performa din aceste puncte de vedere ne obligă şi pe noi la foarte multă atenţie.
Care este stadiul proiectului şi a documentaţiei?
În prezent se definitivează faza de concept (studiu de fezabilitate), după ce variantele volumetrice întocmite de noi au trecut prin etapele de discuţii cu beneficiarul şi s-a ales o strategie convenabilă atât acestuia, cât şi din punctul de vedere al integrării în oraş. Suntem în faza de variante de tipuri de faţadă, materialitate, texturi, atmosferă. În momentul de faţă se lucrează la pregătirea documentaţiilor în vederea obţinerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism. Pregătim documentaţia şi în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, astfel încât lucrările de construcţie să demareze în acest an.
Achiziţie de vară
Fondul de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI) şi omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor au anunţat în această vară că vor dezvolta un complex de birouri şi servicii de 52.000 mp pe terenul fostei fabrici Tricotaje Someşul. Investitorii care au preluat în vară platforma fostei unităţi de producţie (achiziţionată în 2007 de Atrium Centers Management/ Dawnay, Day) schimbă proiectul de hotel, birouri şi mall şi pregătesc realizarea unui complex de birouri care, ca suprafaţă proiectată, se anunţă a fi deocamdată cel mai mare ansamblu din acest segment de piaţă din Cluj.
