Noile fabrici de uraniu de la Feldioara necesita investitii de 550 de milioane de lei
Investiţia în noile fabrici de procesare şi de rafinare pe care Compania Naţiuonală a Uraniului vrea să le deschidă la Feldioara în 2016 se ridică la peste 550 de milioane de lei, sumă care se adaugă celei de 400 de milioane de lei pe care compania ar urma să o investească în Tulgheş-Grinţieş.
„Singura mină din care se extrage uraniu în acest moment din România este Crucea. Au mai fost două mine foarte bogate în uraniu, Oraviţa (Caraş-Severin) şi Ştei (Bihor), dar s-au epuizat şi acum sunt în închidere”, explică Ioan Moraru, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului.
Problema este că rezervele de uraniu de la Crucea sunt pe sfârşite, licenţa de exploatare putând fi prelungită până în 2016-2017. Cum pentru deschiderea noii mine de la Tulgheş-Grinţieş sunt necesari circa 3 ani de zile, lucrările ar trebui să înceapă cel mai trâziu de la jumătatea anului viitor.
Uraniul scos de la Crucea alimentează cele două reactoare de la Cernavodă, iar dacă nu vor începe investiţiile în noua mină, centrala nucleară ar trebui să recurgă la importuri. „Crucea este spre epuizare după 30 de ani de activitate. Tot uraniul extras de aici a fost folosit intern şi pentru scopuri paşnice. Încercăm prelungirea licenţei de exploatare. Prelungirea ar putea fi pentru anii 2016-2017. În paralel însă trebuie să deschidem un nou zăcământ, Grinţieşul“, a precizat Moraru.
Directorul CNU nu spune care este producţia de uraniu a minei de la Crucea, aceasta fiind o informaţie clasificată. În raporul de administrare realizat de noul management al Nuclearelectrica se arată însă că cele două reactoare folosesc anual 11.000 fascicule care conţin fiecare câte 19 kilograme de uraniu, ceea ce înseamnă că centrala de la Cernavodă are nevoie de circa 209 tone de uraniu pe an.
„Feldioara este unitatea noastră de procesare a uraniului extras de la Crucea. Mai departe, de la Feldioara, uraniul ajunge la Piteşti, la fabrica de combustibil nuclear şi apoi la Cernavodă”, explică Moraru drumul uraniului din mină până la producţia de energie. Problema este că echipamentele de la Feldioara sunt învechite, atât de învechite încât nici nu se mai pune problema unor modernizări, ci a unor noi unităţi de rafinare şi procesare.
Se creează 180 de noi locuri de muncă
Compania Naţională a Uraniului (CNU) va crea 180 de locuri de muncă „direct implicate în proiect, în meserii specifice activităţii de producţie industrială, un procent de circa 20% din personalul recrutat fiind din categoria şomerilor sau persoanelor fără locuri de muncă” odată cu punerea în funcţiune a noii fabrici de preparare a minereurilor uranifere de la Feldioara, se arată în proiectul supus de companie dezbaterii publice pe propriul site.
De asemenea, în proiect se arată că a fost aleasă Feldioara ca locaţie pentru această uzină în detrimentul construirii uneia în Carpaţii orientali deoarece „necesită un efort investiţional iniţial mai redus cu circa 48,2 milioane de euro şi de asemenea oferă o serie de alte argumente pozitive de natură motivaţională”.
Noua uzină ar urma să fie pusă în funcţiune în 2016 şi să aibă o durată de viaţă de 20 de ani. Suprafaţa pe care se va întinde aceasta ar urma să fie de 147.000 de metri pătraţi, din care 20% vor fi spaţii verzi.
Unitatea va prelucra anual între 80.000 de tone şi 120.000 de tone de minereu uranifer, din zăcămintele Tulgheş – Grinţieş, pentru a produce pulbere sintetizabilă de UO2, care constituie materie primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar centralei de la Cernavodă.
În rezumatul la raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, postat pe site-ul APM Braşov, Compania Naţională a Uraniului asigură că se va ţine cont în construirea şi funcţionarea noii uzine de uraniu, de „cele mai performante tehnologii şi tehnici de procesare a minereurilor de uraniu existente la această dată în UE şi pe plan mondial”, se vor aplica „cele mai bune tehnologii disponibile” şi se vor respecta „cele mai bune practici de reducere a impactului potenţial negativ asupra mediului înconjurător”.
