Se implinesc cinci ani de la aparitia primului mall din Cluj, Polus Center, urmat la scurt timp de deschiderea unui alt complex comercial, Iulius Mall.
Efectul aparitiei acestor structuri comerciale asupra comertului din oras a fost extrem de puternic, iar comportamentul clujenilor, atrasi de noile centre comerciale, a condus la scaderea atractivitatii spatiilor din zona centrala. O astfel de evolutie era usor de anticipat, dupa cum sustin arhitectii. Era normal sa ne asteptam ca in momentul aparitiei mall-urilor viata comerciala a centrului sa se diminueze drastic, ceea ce inseamna practic decaderea economiei centrului. Centrul mai supravietuieste doar datorita faptului ca este un oras universitar, iar serviciile destinate studentilor utilizeaza o parte din aceasta zona, arata Adrian Borda, seful de proiect al noului Polan Urbanistic General al orasului.
In primul rand mall-ul a schimbat radical partea comerciala a spatiilor centrale. Daca inainte de momentul 2007, tot ce insemna spatiu central se inchiria foarte usor, iar gama de activitati era foarte diversificata, dupa aparitia mall-urilor, anumite tipuri de comert au migrat spre mall, ceea ce a generat un oarecare dezechilibru al chiriilor in aceasta zona. Au ramas spatii temporar neinchiriate, dupa care am asistat la o schimare a comertului in zona centrala, magazinele de imbracaminte si incaltaminte fiind inlocuite de baruri, cafenele si restaurantea, arata Sanda Moldovan, presedintele Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare (UNIM) Cluj.
Doar ca, aceasta reorientare a comertului din zona centrala nu a fost de durata, deoarece aparitia crizei economice a avut ca efect o schimbare a comportamentului clujenilor. Si astfel, centrul a fost parasit si de noii chiriasi. Sindromul crizei a schimbat din nou comertul in zona centrala, iar perioada in care spatiile comerciale nu au avut chiriasi a fost mai lunga, spune Moldovan.
Treptat, simultan cu scaderea puternica a chiriilor, comertul din zona centrala s-a orientat spre outleturi si magazine second hand. In tot acest interval preturile s-au asezat iar trendul a fost de scadere, initial mai abrupta, dupa care trendul a ramas acelasi, insa mai lenta, mai spune Sanda Moldovan. Aceasta arata ca mai sunt neocupate doar spatiile pentru care proprietarul tine la pret si spera sa obtina mai mult decat sumele la care se realizeaza tranzactiile pe piata.
Ideea municipalitatii de a interzice acest gen de activitati in zona centrala nu este agreata nici de agentii imobiliari si nici de arhitecti. Mi se pare o idee putin fortata. Ar insemna sa omori practic un anumit tip de comert. Or, in perioada de criza, deschiderea unui second hand genereaza cateva noi locuri de munca. In plus, in conditiile actuale, spatiile respective nu cred ca si-ar mai gasi chiriasia, puncteaza Sanda Moldovan. Arhitectul Adrian Borda sustine ca este putin probabil ca problemele economice ale zonei centrale sa poata fi solutionate prin interdictii.
In conditii de competitivitate, administratia poate eventual sustine anumite activitati care nu isi permit plata chiriei in zona. Dar invers, sa alung pe cineva, nu este necesar, cu atat mai mult cu cat aceste magazine nu au un aspect sordid, iar un spatiu ocupat arata oricum mai bine decat un spatiu gol, subliniaza Borda.
Activitatile din zona centrala sunt ciclice si, foarte probabil, la un moment dat, cand cererea pentru produsele comercializate de magazinele second-hand va disparea, iar economia centrala se va revigora, vom asista la aparitia unor alte activitati in zona.
Chirii in zona centrala
2007: 130 euro/mp
2012: 50 euro/mp
Preturile medii de vanzare pentru spatiile din zona centrala
2007: 4.000 euro/mp
2012: 2.700 euro/mp
