Holcim extinde laboratorul, dar ţine “adormită” fabrica nouă

Elveţienii dezvoltă capacităţile laboratorului regional de la Turda şi nu întrevăd pe termen scurt demararea investiţiei pentru noua unitate de producţie anunţată înainte de criză.

În 15 ani de activitate la Turda, compania a închis producţia de ciment alb, a direcţionat 30 de milioane de euro în staţia de măcinare şi terminalul de ciment, şi-a făcut un acoperiş verde şi laborator regional. Investiţia pentru o fabrică nouă în judeţ aşteaptă însă revenirea pieţei construcţiilor pentru concretizare.

Proiectul pentru o nouă fabrică de ciment în comuna Mihai Viteazul, una dintre cele mai mari investiţii anunţate în judeţ (400 de milioane de euro) în perioada de vârf pe piaţa construcţiilor, se află în stand-by, a amintit directorul general al Holcim România, Daniel Bach. Terenul se află încă în proprietatea companiei, dar demararea investiţiei ar fi justificată doar de revenirea puternică a pieţei. La Turda urmează să se dezvolte activitatea laboratorului regional, care oferă servicii şi pentru terţi (clienţi care provin în special din Regiunea Nord-Vest). Ţinta o reprezintă extinderea competenţelor pe segmentul de încercări geotehnice – terenuri de fundare şi lucrări la drumuri. “Momentan există o nişă de piaţă unde laboratorul nu are acum activitate, aşa că facem demersuri pentru a ne extindere înspre această zonă”, a explicat Mioara Pîrvu, şefa laboratorului. Demersurile de achiziţie de aparatură şi procedura de acreditare se vor desfăşura în 2012-2013.

Staţia de măcinare şi terminalul de ciment operează încă la doar 2 km de centrul oraşului, într-o localitate unde au rămas mai degrabă urme de foşti mamuţi industriali comunişti: vechii producători s-au restrâns ori au închis, lăsând în urmă schelete de fabrici, iar cei noi se lasă aştepaţi. În vremuri mai recente, doar spaniolii de la Graells & Llonch au demarat şantierul de producţie, dar proiectul viitorului parc industrial de 55 ha e abia la început. În contextul decăderii producţiei, contracţiei pieţelor şi evoluţiei tehnologizării, nici baza de ciment deţinută de elveţieni nu mai arată la fel. În 15 ani de la achiziţia unităţii din Turda, Holcim a contabilizat o investiţie de 30 de milioane de euro în staţia de măcinare din Cluj, cea mai mică din cele trei localităţi unde are activitate. Câmpulung conducea topul cu 255,1 milioane de euro, iar în Aleşd s-au făcut investiţii 139,7 milioane până în 2010. În ambele încă există fabrici de ciment. Cu o creştere uşoară a pieţei construcţiilor, compania a revenit în 2011 pe plus în România, înregistrând afaceri de 225 de milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2010. Holcim are în ţară 1.100 de angajaţi, iar la Turda, în jur de 100.

La Turda, în ultimii ani banii au mers înspre dezvoltarea operaţiunilor de producţie de cimenturi speciale, modernizarea echipamentelor de producţie şi descărcare a cimentului, realizarea laboratorului regional, proiecte de securitate în muncă şi de reducere a emisiilor de CO2. Cu activitate într-o industrie puternic poluantă, se anunţă investiţii în tehnologii noi la nivel naţional, pe sediul din Turda s-a amenajat acoperiş cu vegetaţie, cu scopul de a reducere consumul de energie, se arată poze cu “atunci” (fabrici învăluite în ceaţă industrială) şi “acum” (unităţi mai “senine” şi curţi cu gazon). “Amenajarea acoperişului verde a dus la diminuarea semnificativă a costurilor de încălzire şi răcire a spaţiului de lucru din sediul administrativ al staţiei de măcinare Turda”, a precizat Alina Soroştineanu, manager de operaţiuni. Noile sisteme automatizate au redus timpul de încărcare a unui camion de la 25 la 8 minute, iar în viitor procesul de încărcare urmează să se facă pe bază de card, explică Adrian Popescu, reprezentant al Holcim Cluj.

Elveţienii au deschis sâmbătă porţile staţiei de măcinare şi terminalului de ciment din Turda, cu ocazia aniversării a 100 de ani de activitate. Reprezentanţii Holcim au marcat trasee pentru vizitatorii duşi în tur de unitate, au adus baloane cu delfini, tobogane şi ponei pentru copii, au instalat o machetă unde procesul de producţie din incintă se vede redus la scară de expoziţie (apar inclusiv lifturi funcţionale şi autobetoniere pitice) şi au amplasat afişe cu angajaţi zâmbitori. În incintă, printre unităţile şi utilajele de concasare, măcinare, printre hale, silozuri şi turnuri industriale, e trafic: se transportă ciment şi pentru şantiere de weekend. Centrul cu monitoare de comandă şi laboratorul de teste sunt deschise, iar angajaţii, atenţionaţi să nu uite să-şi folosească ochelarii de protecţie. În incintă s-au pus şi simeze pentru istorie: o expoziţie foto în aer liber redă în imagini uneori alb-negre parcursul companiei, între industriaşi cu joben de primă jumătate de secol XX şi fabrici răspândite pe mai multe continente, câteodată acoperite de zăpadă rusească, alteori marcate de cilindri de lumină.

Concurenţii din ciment se bat şi la Cluj

Grupul francez Lafarge, unul dintre primii trei jucători din piaţa cimentului, a preluat un teren de pe fosta platformă industrială Cluj-Napoca Est şi plănuieşte realizarea unui terminal de ciment. Compania operează o fabrică de ipsosuri în comuna Aghireşu. Alt concurent important din România, HeidelbergCement (Germania), a înfiinţat în 2007 o staţie de betoane la Cluj-Napoca.

sursa

[google-translator]