Fie că ești sau nu un luptător împotriva încălzirii globale, antreprenorii vor trebui să facă serioase schimbări pentru a menține un avantaj competitiv și pentru a ajuta la lupta cu emisiile.
Discuția recentă de la New York despre climă a dus la titluri de primă pagină peste tot în lume, nu doar datorită discursului pasionant al tinerei activiste Greta Thunberg, ci și din cauza necesității schimbărilor în rândul afacerilor în legătură cu scăderea amprentelor de carbon.
Potrivit World Resources Institute, clădirile reprezintă o tremie din toate emisiile, iar funcționarea clădirilor reprezintă doar 28% din emisiile de CO2 legate de energie, făcându-le unul dintre cei mai mari contribuitori la încălzirea globală. De aceea, industria construcției globale este rugată să respecte noi angajamente pentru clădirile cu emisii reduse, pentru infrastructura urbană de durată și rezilientă, împreună cu transformări în ceea ce privește industria cimentului.
Deci ce înseamnă asta pentru industria de construcții din Statele Unite? Probabil constructorii vor fi obligați să construiască mai multe clădiri de energie eficientă, folosind materiale ecologice.
Conform unor arhitecți, betonul ar trebui abandonat cu totul. Patru miliarde de tone de beton sunt produse pentru construcții în fiecare an, reprezentând 8% din emisiile de carbon din lume. O nouă alternativă pentru acesta este betonul self-healing, care folosește bacterii activate de apă care produce calcită pentru a vindeca fisurile și are o durată de viață de 200 de ani. Alte opțiuni ar fi cărămizile comprimate de pământ și materialele biocompozite, care sunt formate din fibre naturale înglobate într-o matrice.
Oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts au create un burete ca un grafen 3D, care este doar 5% din densitatea fierului, dar este de 10 ori mai puternic. Echipa a afrimat că pe lângă crearea structurilor de grafen 3D, tehnologia ar putea fi aplicată altor materiale, acestea variind de la polimeri la beton structural. Nu numai că vor produce structuri care sunt mai puternice si mai ușoare, dar vor avea și proprietăți izolatoare mai bune. Mai mult decat atât, structurile poroase ar putea fi folosite în sisteme de filtrare pentru apă sau plante chimice.
Mătasea de păianjen este o altă alternativă mai puternică decât fierul și care conține 98% apă.
Cărămida din lână oferă cu 37% mai multă putere decât cărămida normală. Sunt, de asemenea, cărămizi care absorb poluarea, capabile să filtreze 30% din poluanții fini și 100% din poluanții grosieri.
Cheresteaua laminată este noul lemn al viitorului. Are o rezistență mai mare la apă, cu un potențial de a susține zgârie-nori și de a reduce 150 de tone de carbon.
Lemnul translucid este 90% transparent. Acest lemn fără culoare are o mai bună izolație, o mai mare putere și o mai bună biodegrabilitate. Este perfectă pentru înlocuirea sticlei de geam și pentru lumina naturală din interior.
Bambusul modular: foarte ferm și eco-friendly, acest material ieftin este ideal pentru clădirile rezistente cutremurelor.
Aluminiul transparent: aliajul ceramic este cu 85% mai greu decât safirul și rezistent la coroziune, radiații și oxidare.
În concluzie, clădirile verzi au avantaje și pentru oameni, cum ar fi starea de bine, satisfacția, angajamentul și productivitatea. Un studiu făcut de UCLA a descoperit că aceste clădiri au angajați care sunt cu 16% mai productivi, în timp ce un studiu de la Harvard School of Health a arătat că aceștia sunt cu 44% mai buni în luarea deciziilor în legatură cu serviciul.
Autor: Ecaterina Dascalescu
