Fabrica de bere Ursus, un simbol cunoscut și îndrăgit al Clujului, se află la un pas de a fi demolată. O serie de clădiri aparținând fostei platforme de producție de bere, închisă în 2010, urmează să fie desființate. Decizia aparține companiei – mamă Ursus Breweries care a obținut deja autorizațiile oficiale necesare pentru demararea procesului de demolare.
În vederea începerii acțiunilor programate, compania producătoare de bere a înaintat și obținut în luna ianuarie a acestui an autorizația de demolare din partea Primăriei Cluj-Napoca. Deocamdată însă nu se știe exact data de începere a demolărilor anexelor situate pe Calea Mănăștur nr. 2-6, a precizat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al municipalității clujene.
Compania are la dispoziție 12 luni, atât cât este validă autorizația, pentru a-și pune planul în aplicare. Potrivit muncitorilor, aceștia au început deja să pregătească „terenul” prin amplasarea de pânze care să strângă molozul rezultat în urma demolărilor. Reprezentanții Ursus Breweries nu au putut fi contactaţi până acum pentru a oferi informații suplimentare cu privire la data de start a acțiunilor de demolare.
Logo-ul mini-unitati de productie a berii URSUS din Cluj
Avizul de mediu, obținut
Anterior cererii de demolare, în octombrie 2012, Ursus Breweries a înaintat și Agenției pentru Protecția Mediului Cluj emiterea unui acord de mediu. „Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de SC Ursus Breweries SA Bucureşti, Sucursala Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Mănăştur, nr. 2-6, jud. Cluj, înregistrată la ARPM Cluj-Napoca cu nr. 25554/25.10.2012, în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, decide ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 20.11.2012, că proiectul “Desfiinţare construcţii din incintă C3, C4, C5, C6, C7, C8, C12, C13, C18, în Cluj-Napoca, Calea Mănăştur, nr. 2-6, jud. Cluj, nu necisită evaluarea impactului asupra mediului”, se arată în decizia APRM Cluj. Astfel, demolarea urmează să vizeze nouă clădiri aflate în incinta fabricii de bere.
Demolare cu repetiție
Aceasta nu este însă prima tentativă de acest tip inițiată de compania producătoare de bere. În 2011, societatea Ursus Breweries a solicitat Primăriei Cluj-Napoca eliberarea unui certificat de urbanism în vederea desfiinţării a 16 corpuri de clădire din incinta unităţii. La acea vreme, reprezentanții companiei au negat existența unui plan de demolare și susțineau că demersurile au fost luate cu privire la mutarea unor echipamente și utilaje. În ceea ce privește viitorul acestui teren lăsat de izbeliște, conducerea Ursus sublinia faptul că redeschiderea fabricii iese sub orice formă din calcul.
Reprezentanții companiei anunțau în primăvara anului 2011 că au în vedere mai multe variante pentru valorificarea proprietății de la Cluj, o opțiune fiind vânzarea terenului.În 2010, Fabrica de Bere Ursus de la Cluj își închidea porțile și 150 de angajați erau dați în șomaj. Decizia închiderii fabricii era motivată atunci de costurile mari de operare și de scăderea pieții de profil. Ca o compensație, conducerea decide să înființeze în 2011 o mini-linie de producție care produce specialități de bere Ursus, comercializate în cadrul restaurantului alipit fostei societăți. În prezent, fabrica se află în portofoliul Ursus Breweries, subsidiară grupului SABMiller. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine fabrici de bere în Timişoara, Buzău şi Braşov. Mărcile comercializate de Ursus Breweries sunt URSUS, Timişoreana, Ciucaş, Peroni, Grolsch, Azuga, Redd’s, Stejar, Pilsner Urquell, Miller.
O istorie de 135 de ani
În anul 1878 se pun bazele fabricii de bere de la Cluj. Aici, între anii 1909 -1912 s-au construit clădirea principală cu secțiile de fermentare, pivnițele, secțiile de umplere a sticlelor și butoaielor, clădirile secției de mașini și ale celei de fierbere, precum și birouri sau locuințe. După modernizare, Fabrica de bere a funcționat sub denumirea „Fabrica de bere Czell”, după numele ultimului arendaș, Czell Friedrich. La vremea respectivă, în clădirea din Cluj se producea numai bere, iar malțul venea de la concernul „Dr.Wilhelm Czell” din Brașov, din care făcea parte și fabrica.
În 1927 este înființată firma „Ursus” iar fabrica își începe activitarea sub acest nume de la 1 ianuarie 1928. Un an mai târziu, concernul „Dr. Wilhelm Czell” vinde acțiunile sale Fabricii de Bere din Turda, iar utilajele acestei fabrici sunt mutate la Cluj, mărind astfel capacitatea de producție. Ursus începe să producă bere blondă (albă) specială Ursus și „Gloria, o bere neagră din malț dublu. Acestea erau vândute ănsă numai în localul din centrul orașului, actualul Ursus.Pentru o perioadă, în incinta fabricii de bere a fost înființată și o secție de lichioruri și vinuri, însă din 1941 s-a revenit la producția de bere mărită. În 1948, Fabrica de Bere Ursus și secția din Turda sunt naționalizate, iar fabrica își schimbă numele în Întreprinderea „Înainte”. Din 1951, în componența sa intră fabrica de spirt și oțet Clujeanul, fabrica de spirt „Gherla” și secțiile de malț din Turda și Bistrița.
În 1958, la Cluj începe fabricarea primei beri pasteurizate din România. După Revoluție, Ursus este prima companie privatizată. Începând cu 1993, a fost produsă prima bere după reţeta Pilsdin România, Ursus Pils, urmată în 1994 de Ursus Premium Pils,în sticla Euro, o bere care vizează segmentul superior al pieţei, fiind prima bere românească ce poartă denumirea de “Premium”, dar ş iprima bere românească a cărei imagine publicitară a fost susţinută de reclamă TV. Tot în anul 1994, începe distribuţia berii către zone învecinateClujului, București și Constanța.
Irlandezii au făcut din berea Guinness un brand naţional
Deși viitorul fostei Fabrici de bere din Cluj este incert, tradiția sa de peste 100 de ani ar putea fi un argument puternic pentru salvarea ei. O variantă ar putea fi transformarea fostei unități de producție de bere într-un muzeu al berii clujene, după modelul de succes al irlandezilor care și-au transformat celebra bere Guinness într-un brand național și o afacere de succes. În Dublin, principala atracție este Guinness Storehouse, un complex care cuprinde fabrica de bere şi un muzeu constrit în forma unui pahar Guinness pe şapte etaje.
Sute de mii de turişti care vizitează anual obiectivul amintit au surpriza ca în locul unui obişnuit tur al fabricii de bere să fie antrenaţi într-un mod cu totul inedit în procesul de fabricare a faimoasei băuturi irlandeze. Explorând cele şapte etaje ale clădirii în formă de halbă Guinness, turiştii pot viziona expoziţii interactive şi interesante, fiind informaţi suficient cât să-şi poată deschide propria berărie. Există panouri care educă oamenii în legătură cu abuzul de alcool şi consumul de băuturi alcoolice la volan. În cadrul complexului, rulează nonstop filme, fiind puse la îndemână butoane prin care turiştii intră în „aventura facerii” licorii negre. Efectele luminoase îi poartă pe cei care acceptă să intre în acest joc spre labirintul ce-i călăuzeşte spre barul de la ultimul etaj, „Gravity Bar”, unde fiecare poate savura băutura răcoroasă despre care a studiat şi după care a salivat urcând şapte etaje.
Surpriza cea mai plăcută pentru majoritatea turiştilor care ajung în „Gravity Bar” este halba gratuită cu bere Guinness inclusă în preţul de intrare, băutura putând fi savurată admirând panorama capitalei irlandeze. Pentru vizitatorii lacomi care nu pot aştepta până ajung la etajul şapte, există câteva baruri mai mici, la etajele inferioare. În plus, chelnerii îi învaţă pe iubitorii de bere cum să toarne băutura neagră în pahar, cei mai îndemânatici dintre meseni fiind răsplătiţi cu diplome. De asemenea, la etajele intermediare funcţionează cafenele şi un restaurant. Aici turiştii se pot înfrupta din mâncărurile speciale preparate cu bere Guinness, precum friptura din carne de vită. În clădirea sub formă de pahar Ginness există şi un magazin de suveniruri, de unde vizitatorii pot să achiziţioneze diverse cadouri, de la articolele de îmbrăcăminte, mingi, brelocuri şi până la jucării, toate purtând marca Guinness.
Taxa de intrare în complexul irlandez, este de 15 euro pentru adulţi; 13 euro pentru studenţi şi pensionari; 10,50 euro pentru elevi sub 18 ani; 6,50 euro pentru copii; şi 40 de euro pentru familii (2 adulţi şi până la 4 copii).
